De astazi incep ostilitatile pentru mine : ma mut !
… pentru a nu stiu cata oara de cand sunt in Toulouse… Ma mut in colocatie intr-un cartier in care am mai locuit deja… mda… ideea este ca sunt multe treburi administrative in plus de mutatul acareturilor dintr-un apartament intr-altul. Si mai mult decat atat, mai apare sentimentul de nostalgie care acompaniaza fiecare despartire ; sentiment care, culmea, te insoteste si in cazul in care apartamentul cu pricina nu ti-a fost tocmai pe plac… si este cazul celui de fata…. Dar chiar daca nu e perfect, cred ca incep sa simt deja nostalgia obiceiurilor de acasa; in fine vechea mea casa... O data in plus termenul de acasa va lua un alt sens pentru mine...
Cateodata chiar imi spun (ca sa ma consolez) ca imi pare bine ca nu traiesc in Canada unde locatarii sunt obligati prin lege sa se mute o data pe an (in septembrie mi se pare)... o lege ultraliberala menita sa-i protejeze pe proprietarii canadieni...
Ei, si pentru ca nu-mi plac pozele alb negru, pe langa nostalgie mai simt un dram de neastampar si de nerabdare de a intra in noua mea casa...in noua mea camera cu un geam imens care reprezinta de fapt peretele exterior, in noua mea casa cu un imens balcon si salon si bucatarie... hai ca am luat-o razna... e normal, in cinci minute fac primul drum cu bagaje spre wonder home... si nu prea imi gasesc curajul...nici nu ma mir: 35°C e temperatura de afara...
Te-am pupat si ureaza-mi noroc ca am nevoie,
Michi
:0013:
